General

Casă în stil interbelic, în inima Bucureștilor, cu produse custom Fabrica de Profile

În luna aprilie, în plin lockdown pandemic, a apărut campania noastră „Casa se contruiește, în cămin se investește” – acțiune 100% digitală care reunea în site o serie de produse dedicate la mare căutare în acel moment și care aveau ca focus întreținerea căminului. Proiectați într-o realitate cu totul diferită, casă devenea centrul de comandă. Locul unde se întâmplă totul. #reinventeazaAcasa, s-a extins, ulterior pe vară, și am dorit să încurajăm prin acest demers amenajarea interioarelor și, în aceeași măsură, accentuarea conceptului de cămin.

Am intrat în casele clienților noștri, am povestit alături de aceștia cum a fost amenajat spațiul pe care noi îl numim generic casă dar, care, cu muncă, devine cămin.

Povestea primei case din campania noastră începe în vremuri încununate de „anii nebuni”, de influențe arhitecturale așezate în straturi și consolidate în frumoșii București interbelici.

Îi mulțumim Mirelei Bucovicean pentru găzduire și pentru povești.

Cămin în stil clasic, în inima Bucureștilor. Povestea implicării noastre, în video.

Un stil interbelic reinterpretat, peste care s-au așezat, în straturi, influențele locale. Aici am intervenit noi, Fabrica de Profile, și am realizat la interior scafe, elementele florale care au completat gardul exterior și ancadramentele ferestrelor la exterior.

Ce este stilul interbelic si de ce rigori estetice am tinut cont

În perioada dintre cele două războaie mondiale, Ion Mincu și Sorin Vasilescu afirmau faptul că stilul interbelic adoptat de București în perioada interbelică, gravita în jurul marilor suverani ai țării. Apare așadar stilul neoromânesc, ce îl are ca autor pe Ion Mincu. El aduce României un stil național autentic și rafinat, ce a avut ca rezultat diferențierea noastră în domeniul arhitecturii. Caracteristicile caselor definite de acest stil ce a reușit să devină esențial în dezvoltarea pe plan arhitectural în București, erau accentuate de: 

  • amestecul elementelor bizantine și etnografice țărănești, modele de artă otomană, iar uneori chiar și teme de renaștere cu rădăcini italienești;
  • elementele bizantine erau definite de arcade scurte, coloane groase și mici, ce aduc în prim-plan și conferă clădirilor un aspect masiv și puternic;
  • prezența unei frize bogate din faianță policromă sau alteori realizată din ceramică ușor colorată. Elementul decorativ adăuga locuinței un caracter autohton; 
  • prezența ornamentelor din ceramică îmbinată cu  motive colorate; 
  • simboluri specifice întâlnite des în casele vremurilor de atunci: rozeta solară, florile, motivul frânghiei, motivul crucii stilizate, păunul, simbolul infinitului; 
  • un element de bază în realizarea caselor în stil neoromânesc îl reprezenta construcția cu lei (folosită cândva cu rol în apărare), ce avea aspectul unui mic turn;
  • streașina lată și ridicată, uneori însoțită de flori precum trandafirii;
  • coloanele construite din lemn solid;
  • pridvorul. 

Totuși, Mincu nu renunță la tradiționalism și face ca inspirația lui în crearea stilului neoromânesc să aibă rădăcini definitorii, pornind de la tradiționalism, de exemplu prezența lemnului. Pe parcurs, arhitecții au încercat să adopte  stilul neoromânesc și în realizarea blocurilor. Așadar, ele ajung să semene  cu niște case masive, ce reușesc să surprindă în compoziția lor verande arcuite, turnuri și coloanele de tip bizantin. Se înalță pe cinci etaje, plus mansardă.

Renumite și reprezentative acestui stil sunt clădiri precum: Casa Lahovary din București, Școala de fete, Vila Nicolae Minovici, Primăria Municipiului București, Palatul Vama Poștei. Construcția lor pune în evidență stilul pe care Mincu îl stabilește în perioada interbelică. Sunt clădiri ce mențin vie amintirea unui trecut arhitectural glorios, prin care România a reușit să se definească.  

De menționat este faptul că Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu” din București, se încadrează stilului neoromânesc. Este construită după planul lui Grigore Cerchez în anul 1912, iar  numele de Ion Mincu îl primește abia în anul 1953. Prin această construcție de renume, stilul lui Mincu reușește să se afirme puternic și să fie recognoscibil. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.